Pensie de invaliditate

1. Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;

b)altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.

2. La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023.
3. Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
4. Au dreptul la pensie de invaliditate angajaţii români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă şi deţin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
5. În raport cu gradul de diminuare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a)de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută;

b)de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial;

c)de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată.

6. Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (5), în funcţie de diminuarea capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, în condiţiile art. 64 din Legea nr. 360/2023.
7. Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 74 lit. c) din Legea nr. 360/2023, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM.
8. Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparţinător, în cazul persoanelor nedeplasabile.
9. În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
10. În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (9), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
11. Decizia medicală prevăzută la alin. (9) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (9), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
12. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent al deciziei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.
13. Contestaţia prevăzută la alin. (12) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.
14. Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (12) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât şi de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.
15. Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
16. La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
17. Stagiul potenţial rezultat conform alin. (16) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
18. Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.
19. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.
20. În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. În cazul sistemelor de pensii neintegrate sistemului public de pensii, indemnizaţia acordată se compensează lunar din bugetul de stat.
21. Pensionarii de invaliditate sunt supuşi periodic revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
22. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b)încadrarea în alt grad de invaliditate;

c)redobândirea capacităţii de muncă.

23. Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
24. Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să depună documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
25. Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
26. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează procedurile de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 64 alin. (7) – (11) din Legea nr. 360/2023.
27. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
28. Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023;

c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.

   29. Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (28) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecţiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, în condiţiile art. 63 alin. (1) din Legea nr. 360/2023.

   30. Avizul INEMRCM prevăzut la alin. (29) este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale şi va fi pus în aplicare de acesta în termen de 10 zile de la comunicare.

   31. În cazuri de neconcordanţă cu starea clinică, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate.

32. INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, în cazurile prevăzute la alin. (31), şi persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate.
33. Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligaţia de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (32).
34. Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.
35. Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.
36. În aplicarea prevederilor alin. (31) – (35), INEMRCM emite avize şi rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, cu caracter obligatoriu, pentru cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau pentru comisiile medicale regionale de contestaţii, precum şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă.
37. Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau de comisiile medicale regionale de contestaţii, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.
38. Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise conform alin. (36) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile şi se comunică în termen de 10 zile de la soluţionare.
39. Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
40. Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
41. Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.
42. Programele recuperatorii se recomandă de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi sunt completate de medicul curant.
43. Medicii experţi ai asigurărilor sociale verifică respectarea programelor recuperatorii.
44. La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum şi a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2) din Legea nr. 360/2023.
45. Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (44), se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.
46. Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 67 din Legea nr. 360/2023 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
47. În situaţia în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii anticipate, aceştia pot opta între pensia de invaliditate şi pensia anticipată.
48. Actele pe care trebuie să le conţină dosarul de pensie de invaliditate sunt:

• cerere pentru înscrierea la pensie;
• carnetul de muncă, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie;
• livretul militar, în original şi copie;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
• adeverinţă privind venitul brut realizat, întocmită conform modelului prevăzut în anexa  6la lege;
• certificat de naştere copil, în original şi copie;
• hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie;
• adeverinţă eliberată de angajator/angajatori din care să rezulte că nu a optat pentru continuarea activităţii până la împlinirea vârstei de 70 ani, conform art. 46  (2)din lege, în original;
• procura specială, pentru mandatar, în original şi copie;
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege  118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, conform art. 93  (7)din lege, în original;declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită, în aplicarea art. 5 alin. (3) din lege, prevăzută în anexa nr. 5;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în original;
• adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
• copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;
• copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.

49. Obligaţia depunerii actelor necesare stabilirii drepturilor de pensie, conform legii, revine în exclusivitate solicitantului.