Pensie de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

        Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile de mai sus şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c) şi g) din Legea nr.263/2010.

        Au dreptul la pensie de invaliditate, pentru accidente de muncă sau boli profesionale, şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

        Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate, în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

        În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

        a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

        b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;

        c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

        Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cerere, de către medicul specializat în expertiză medicală a capacităţii de muncă, denumit medic expert al asigurărilor sociale.

        Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente în funcţie de domiciliul solicitantului.

        Decizia medicală asupra capacităţii de muncă se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

        Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii care funcţionează în cadrul Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

        Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

        Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

        Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile comisiilor medicale de contestaţii, necontestate în termen rămân definitive.

        Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, astfel:

Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă

Stagiul de cotizare necesar (ani)

până la 20 ani

1

de la 20 – 23 ani

2

23 – 25 ani

3

25 – 29 ani

6

29 – 33 ani

9

33 – 37 ani

11

37 – 41 ani

14

41 – 45 ani

17

45 – 49 ani

20

49 – 53 ani

23

53 – 57 ani

25

57- 60 ani

26

Peste 60 de ani

27

           Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav sau accentuat preexistent calităţii de asigurat, precum şi cele  nevăzătorii, dacă au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul de mai sus.

        Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele care şi-au pierdut  accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

           b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA

           c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat

        g) a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.  

şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

        (4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate, în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

        Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie.

        Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

        După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă prin care se stabileşte, după caz:

        a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

        b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

        c) redobândirea capacităţii de muncă.

        Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

        Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

        Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare ca şi decizia medicală iniţială.

        Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

        a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

        b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;

        c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

        Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.

        Neprezentarea la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau la centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de Muncă, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei. Suspendarea plăţii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa teritorială de pensii.

        Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor care prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a acestei obligaţii, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării. Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

        La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă. În această situaţie se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos. Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

        Actele pe care le va conţine dosarul de pensionare de invaliditate sunt:

    – cerere pentru acordarea pensiei de invaliditate ;

    – carnetul de muncă (original şi copie);

    – carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie) – dacă este cazul;

    – carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie) – dacă este cazul;

    – alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată – dacă este cazul;

    – actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);

    – livretul militar (original şi copie) – dacă este cazul;

    – diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi – dacă este cazul;

    – dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate – dacă este cazul;

    – adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original) – dacă este cazul;

    – adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii (original) – dacă este cazul;

    – procura specială, pentru mandatar (original şi copie) – dacă este cazul;

    – acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare – dacă este cazul;

    – adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original) – dacă este cazul;

    – alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie – dacă este cazul;

    – decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);

    – adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);

    – copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională – dacă este cazul.

Procedura de încadrare în grad de invaliditate

        Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale, din cadrul cabinetelor medicale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.

        În vederea evaluării capacităţii de muncă, persoanele care solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliu.

        Cererea pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă  în vederea încadrării în grad de invaliditate este însoţită de documente medicale.

        Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.

        Cererea este însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată pentru conformitate cu originalul:

    a) actul de identitate;

    b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);

    c) adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;

    d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;

    e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.

        Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:

    – fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;

    – FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;

    – documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;

    – certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.

        Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat.

        Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.

        Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţă (la domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor obiective necesare evaluării medicale.

        După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă programează bolnavul pentru expertizare.

        Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei.

        După examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

        Împreună cu decizia medicală asupra capacităţii de muncă persoanei expertizate i se înmânează şi programul recuperator.

        Programul recuperator este obligatoriu pentru persoana în cauză şi pentru persoanele competente să îl aplice. Medicii curanţi au obligaţia de a consemna măsurile recuperatorii efectuate de bolnavi în programul recuperator.

Revizuirea medicală

        Revizuirea medicală a pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale care are în evidenţă pensionarii.

        Medicul expert al asigurărilor sociale, după examinarea medicală a persoanei în cauză şi analizarea documentaţiei medicale prezentate, completează concluziile medicale la revizuire şi emit decizia medicală asupra capacităţii de muncă în 3 exemplare.

        La revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere modul de respectare a programului de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei.

        La solicitarea pensionarului, revizuirea medicală se poate efectua şi înaintea termenului stabilit în decizia medicală a capacităţii de muncă, indiferent de gradul de invaliditate, dar numai până la împlinirea vârstelor standard pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

        Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare, împreună cu documentele medicale care atestă starea de sănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă.

        La termenul de revizuire, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligaţia să se prezinte, fără a fi notificat, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă în vederea revizuirii medicale.

        Dacă pensionarul încadrat în grad de invaliditate este netransportabil şi dovedeşte acest fapt prin documente medicale recente, acesta este obligat să anunţe cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, până la termenul de revizuire stabilit. Expertizarea se face pe baza documentelor medicale recente trimise de către acesta la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă. Medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale.

        În situaţia în care pensionarul încadrat în grad de invaliditate se prezintă cu întârziere la revizuirea medicală, aceasta se face la cerere.

        Revizuirea medicală a persoanelor internate în spitale sau sanatorii se face pe baza referatului medical întocmit de medicul curant ori, după caz, pe baza documentelor medicale recente, solicitate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală anterioară.

        În situaţia în care pensionarul s-a prezentat la revizuirea medicală şi aceasta nu s-a putut efectua la termenul stabilit, din motive neimputabile pensionarului, revizuirea se efectuează la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii următoare termenului de revizuire stabilit. Aceste prevederi se aplică şi în situaţia în care pensionarul a comunicat, cel târziu până la termenul de revizuire stabilit, imposibilitatea neprezentării la revizuirea medicală periodică, din motive neimputabile lui. În aceste situaţii, până la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, se menţine acelaşi grad de invaliditate stabilit prin decizia anterioară.

        Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care:

    a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

    b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

    c) au vârstele mai mici cu până la 5 ani faţă de vârstele standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, potrivit legii.

Contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă

        Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii.

        Contestaţia se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă ce face obiectul contestaţiei.

        Pot face obiectul contestaţiei orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensie de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

        Decizia emisă în rezolvarea contestaţiei înlocuieşte decizia iniţială şi produce efecte de la data acesteia.

        În soluţionarea contestaţiei se au în vedere aceleaşi proceduri şi criterii medicale ca şi în cazul expertizării asupra capacităţii de muncă.

        Deciziile comisiilor medicale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

        Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, necontestate în termen, rămân definitive.

        Deciziile rămase definitive pot fi revizuite de către medicii experţi ai asigurărilor sociale care le-au emis, la sesizarea părţii interesate sau a organelor de control ale CNPP.

        Contestaţiile împotriva deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă emise de casele teritoriale de pensii Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara se depun la cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitente.

        Soluţionarea contestaţiilor este de competenţa Comisiei medicale de contestaţii de pe lângă Casa Judeţeană de Pensii Timiş, care funcţionează în subordinea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Bucureşti, în următoarea componenţă:

I. MEMBRI TITULARI:

        1. Preşedinte            Dr. Săftescu Sorin              – CJP Timiş

        2. Membru                Dr. Benea Mirela                – CJP Hunedoara

        3. Membru                Dr. Miclăuş Ştefana           – CJP Arad

I. MEMBRI SUPLEANŢI:

        1. Preşedinte            Dr. Vidoni Livia                    – CJP Timiş

        2. Membru                Dr. Ursa Leontina                – CJP Caraş-Severin

        3. Membru                Dr. Boiangiu Adriana          – CJP Timiş

        Membrii supleanţi participă la şedinţele Comisiei în locul membrilor titulari care se află în imposibilitatea de a participa la şedinţe (concediu de odihnă, concediu medical, etc.).

        Medicul expert, membru titular în Comisie, care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă contestată, nu poate participa la şedinţa Comisiei, fiind înlocuit de un membru supleant.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Accesibilitate
Accessibility